Un tors de satisfacție mecanică

 

 

Am mâini indigo de la afine,
fața, de la bordul aprins –
dă-i bice, băiete,
-napoi
spre house of valparaiso.

 

*

 

În jur, doar copaci.

Nimeni, dar nicio mașină,
îmi amintesc
dimineață
când am trântit prin casă
te-ai necăjit.

În jur, doar copacii,
și-n față, mâinile tale
cum au zvâcnit
și-au scăpat
trei gălbenușuri pe trepte.

 

*

 

CD-ul cu Dan Sociu
se bate de parbriz.
Timpul a trecut
și el
a trecut

și-i zgâriat și nefolositor.

Drum de țară în viața noastră
cât pietriș
scrâșnit în somn de alcoolici.

Mă uit la ceas –
mă mai hurduc o bucată
singur ca un mieluț
în oaia asta de tablă.

 

*

 

La intrare în sat
pe stânga
se face un podeț:
eu pe acolo o iau.

Când roțile urcă pe grinzile putrede
scutul așchiază scurt,
înfundat.

Pescarii, la celălalt capăt,
lipindu-se de balustradă,
mă privesc
cu ochi răi;

salută din cap, cred că-s beat
și mă-ntorc de undeva.

 

*

 

S-a dovedit a fi simplu,
am învățat amândoi
nevrozele,
câmpiile negre,
coșmarul pe care-l visează mereu
celălălalt.

Cu 3 numere în agendă
noaptea e mai curată.

Aici răcnim mai puțin,
violenți,
mai puțin.

În general, facem conserve,
le vindem
și ascultăm la radio;

spre seară, spăl câinele cu furtunul,
tu râzi
și, oo, bine-mi pare.

Anunțuri

One response to “Un tors de satisfacție mecanică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: